O sărbătoare de suflet la Mănăstirea Curchi

În palmaresul cultural – religios al poporului nostru, cu siguranţă Mănăstirea Curchi, reprezintă o perlă. După ani de zile de indiferenţă, care au trecut pesete Mănăstire ca o grea amintire a venit timpul ca această perlă să fie readusă la starea ei de altădată. De sărbătoarea Sfântul Dimitrie, la Mănăstirea Curchi, a avut loc un eveniment important - finisarea primei etape de reconstrucţie a acestui Sfânt Aşezământ. La eveniment a participat lume multă, atât conducerea de vârf a Republicii Moldova, cei care au vegheat îndeaproape asupra procesului de reconstrucţie cât şi sute de credincioşi care au venit să se împărtăşească din bucuria acestei sărbători. De asemenea a fost prezent la sărbătoare şi un oaspete din Patriarhia Ierusalimului, PS Theophilact, Arhiepiscop de Iordania. Mănăstirea Curchi şi-a deschis larg porţile pentru toţi, iar clopotele Mănăstirii au sunat a sărbătoare.

De sărbătoarea Sfântului Mare Mucenic Dimitrie, la Mănăstirea Curchi a avut loc o sărbătoare de zile mari. Liturghia sărbătorească a fost dedicată nu doar sărbătoririi Sfântului Dimitrie ci şi finalizării primei etape de reconstrucţie a Mănăstirii.
După ani şi ani de zile, în care Sfânta Liturghie, nu s-a putut oficia, în biserica de căpetenie a Complexului monastic Curchi, biserica „Naşterea Maicii Domnului”, în această biserică a fost oficiată cea mai importantă slujbă creştină.
Către finalizarea primei etape de reconstrucţi a Mănăstirii Curchi, a fost de parcurs o cale lungă. Nu numai prin muncă ci şi prin rugăciune multă s-a reuşit reedificarea acestui sfânt aşezământ. Chiar însuşi evenimentul a început printro preveghere în ajun. Patroana cerească a Mănăstirii Curchi este Maica Domnului şi către Ea ca spre cea mai de seamă mijlocitoare a lumii la Dumnezeu, obştea monahală a Mănăstirii îşi îndreaptă rugăciunile, pentru ca prin milostivirea Ei, toate lucrările de reconstrucţie, să fie aduse la bun sfârşit.
Deşi în procesul de reconstrucţie sunt implicaţi muncitori profesionişti, antreprenorul general al lucrărilor de reconstrucţie fiind firma „Glorinal”, la desfăşurarea lucrărilor de reconstrucţie a contribuit fiecare cetăţean în parte, prin suportul pe care l-a adus, iar lucrările au demarat în anul 2006 imediat după Tele şi Radio Maratonul „Mănăstirea Curchi – din ruine spre înălţare”, desfăşurat de Compania „Teleradio – Moldova”. Astfel sărbătoarea de la Curchi, a fost o sărbătoare a noastră, a tuturor şi a celor care au adus din puţinul lor lui Dumnezeu, şi acelor care încă se gândesc să o facă.
Mănăstirea Curchi reprezintă pe bună dreptate o perlă a monahismului de la noi, din Moldova şi pentru pitorescul deosebit care domină aici, dar, şi pentru istoricul ei destul de bogat, căci pe parcursul istoriei această Mănăstire a fost vizitată de către mari personalităţi. Tot de aici, astăzi, este coordonată şi viaţa monahală din Republica Moldova, căci stareţul acestei Mănăstiri, Arhimadritul Siluan, este şi Exarhul tuturor Mănăstirilor din Moldova.
Deşi astăzi biserică principală a Mănăstirii, Catedrala „Naşterea Domnului”, se află încă în reconstrucţie, către sărbătoarea Sfântului Dimitrie Izvorâtorul de Mir, ea a fost pregătită pentru slujire. De menţionat că pe lângă desfăşurarea lucrărilor la alte edificii, lucrările de reconstrucţie la biserica „Naşterea Maicii Domnului” au demarat chiar de la începutul întregului proces de reconstrucţie şi ele vor mai dura încă, întrucât partea cea mai grea a lucrărilor este îndreptată anume către edificiul acestei biserici, o biserică impunătoare din punct de vedere arhitectural dar şi din punct de vedere spiritual.
Până în prezent, au fost finisate lucrările de acoperire a celor 5 turle ale bisericii „Naşterea Maicii Domnului”, ele au fost tencuite şi vopsite în culorile în care se va îmbrăca cu timpul întreaga biserică, iar în interior, au fost tencuiţi pereţii şi au fost efectuate lucrări de finisare pentru începerea picturii. Între timp a fost aurită şi Catapeteasma bisericii, lucrările de aurire fiind executate de către meşteri iscusiţi în acest domeniu din Rusia şi anume de la fabrica „Sofrino”.
Dealtfel, acum mai bine de doi ani, când au demarat lucrările de reconstrucţie a bisericii „Naşterea Maicii Domnului”, aceasta se afla întro stare deplorabilă, accesul către clopotniţa bisericii care se află în una din turlele ei, la o înălţime de aproape 54 de metri fiind foarte anevoios şi chiar periculos. Dar în aceşti doi ani, aici au fost instalate clopote noi, lucrările de reconstrucţie au început şi iată că am asistat şi la momentul când în biserica „Naşterea Maicii Domnului” s-a slujit prima Sfânta Liturghie după o perioadă în care cea mai importantă slujbă creştină, dar şi alte slujbe nu s-au oficiat în acest locaş sfânt, care nu ar trebui niciodată să aibă o altă destinaţie decât aceea ca în interiorul lui să i se slujească lui Dumnezeu, să I se aducă rugăciuni Creatorului pentru creatura Sa şi să I se aducă mulţumiri Creatorului de la creatura Sa.
La finele Sfintei Liturghii, pe aleea centrală a Mănăstirii a avut loc înconjurul Sfântului Aşezământ şi s-a încheiat sărbătoarea cu un Tedeum de mulţumire lui Dumnezeu pentru toate şi îndeosebi pentru purtarea de grijă în acest complicat proces de readucere la o stare normală a Mănăstirii Curchi.
Pe teritoriul Mănăstirii Curchi există şi o biserică cu hramul „Sf. Dimitrie”, care se află în imediată apropiere de biserica centrală „Naşterea Maicii Domnului” şi ea este alipită de un alt edificiu din Complexul Monastic Curchi şi anume de Casa Arhierească. Această biserică „Sf. Dimitrie”, a fost restaurată, împreună cu Casa Arhierească şi ea face parte din edificiile ce s-au dat în exploatare în prima etapă de reconstrucţie. Atunci când spunem că această biserică a fost restaurată, bineînţeles că avem în vedere restaurarea care a fost posibilă până la această etapă, pentru că despre o restaurare în sens larg şi definitiv, vom putea vorbi doar la finele întregului proces de restaurare a Mănăstirii Curchi care, apropo, este preconizat pentru sfârşitul anului 2009, astfel că imediat începerii celei de a doua etape a reconstrucţiei, urmează ca în biserica „Sf. Dimitrie” să înceapă pictura murală pe interior. Vom aminti că pe teritoriul Mănăstirii Curchi există 5 biserici: biserica centrală „Naşterea Maicii Domnului”, biserica „Sf. Nicolae” – prima biserică la care au început lucrările de reconstrucţie şi care către sărbătoarea Sf. Dimitrie a fost finisată în proporţie de sută la sută, apoi biserica „Sf. Dimitrie” despre care am amintit, biserica din Trapeză cu hramul „Înălţarea Sfintei Cruci” şi biserica din cimitirul Mănăstirii, biserica „Tuturor Sfinţilor”. Patru dintre aceste biserici, întro măsură sau alta au fost deja restaurate sau cel puţin lucrările de restaurare la ele au început. În cea de a doua etapă a reconstrucţiei Mănăstirii Curchi urmează să înceapă lucrările de restaurare la biserica din Trapeză, împreună cu edificiul Trapezăriei.

Biserica de căpetenie a Mănăstirii cu hramul „Naşterea Maicii Domnului”, este numită şi pe drept cuvânt „perla Complexului monastic Curchi”. Deşi părerile în acest sens s-au împărţit, se pare totuşi că este o copie fidelă a Catedralei „Sf. Andrei” din Kiev, proiectată, după unele versiuni de cunoscutul arhitect Bartholomeu Rastreli. De comun acord cu obştea monahală, astăzi, Consiliul de Observatori pentru reconstrucţia Mănăstirii Curchi şi administraţia Mănăstirii, intenţionează să redea bisericii aspectul pe care l-a avut atunci când a fost construită. Biserica „Naşterea Maicii Domnului”, impresionează pin grandoarea ei, de aceea şi cea mai grea parte a lucrărilor de reconstrucţie, revine asupra acestei biserici. Experţii evaluează lucrările necesare doar la renovarea exteriorului bisericii la câteva milioane de lei.
Totuşi, o parte din lucrările de reconstrucţie la biserica “Naşterea Maicii Domnului”, au fost finisate. Până astăzi, cele 4 turle mai mici ale bisericii, construite din piatră, dar deteriorate de trecerea timpului, au fost reconstruite. Una din aceste turle adăposteşte noile clopote, cea mai somptuoasă achiziţie a Mănăstirii Curchi, turnate de meşteri iscusiţi din Rusia, una din puţinele ţări din lume, în care se produc aceste obiecte bisericeşti.
De asemenea, ţinând cont de planşele descoperite în arhive, proiectul reconstrucţiei turlei principale a bisericii, s-a desfăşurat în conformitate cu planul iniţial. Sus, pe biserică au fost ridicate tone întregi de beton care a fost turnat pentru a consolida întreaga construcţie.

Mănăstirea Curchi reprezintă un important centru spiritual, dar şi un important loc de atracţie turistică. Aici cresc şi până astăzi stejari seculari, a căror vârstă este estimată la 200-350 de ani. În proprietatea Mănăstirii se află de asemenea şi câteva bazine, dintre care unul de piatra, amenajat într-un peisaj pitoresc. Cu un trecut cultural si religios de două veacuri, mănăstirea Curchi se califică printre cele mai însemnate monumente ale arhitecturii moldoveneşti.
Acest loc sacru a fost mereu un focar de cultură şi de viată duhovnicească. Însă în 1958 puterea sovietică a izgonit călugării, a distrus numeroase icoane, a ars literatura religioasă si artistică de circa 4 mii de volume. Bisericile de pe teritoriul mănăstirii, au fost transformate în depozite, sau încăperi auxiliare cu o altă menire decât cea creştină.
În 1959 pe teritoriul mănăstirii a fost construită o colonie de alienaţi, care a ajuns apoi spital de psihiatrie. Astăzi, la mănăstirea Curchi, care se află în restaurare, vin tot mai mulţi turişti dornici de a afla trecutul acestui sfânt aşezământ care a rezistat cu demnitate vitregiilor vremii.
Edificiul uneia dintre bisericile Complexului monastic, biserica de iarna „Sf. Dumitru”, care astăzi este pregătită pentru demararea în interiorul ei a picturii, datează din anul 1775 şi ea a fost construită de către întemeietorul mănăstirii, Iordache Curchi. Felul construcţiei acestei biserici reprezintă un exemplu foarte reuşit a stilului neobizantin.

Potrivit unor legende, Mănăstirea Curchi, a fost întemeiata de către Ştefan cel Mare, iar ca ansamblu arhitectural s-a format mai târziu, in veacurile XVIII-XIX. Dar această versiune este greu de verificat pentru că nu are un suport documentar. Cea mai plauzibilă versiune rămâne că Mănăstirea Curchi a fost întemeiată în secolul al 18-lea de către fraţii Iordache şi Mihail Curchi, care la început au construit un modest schit din lemn, iar mai târziu au zidit primele biserici din piatră. Despre cei doi fraţi se ştie că au îmbrăţişat apoi viaţa monahicească, purtând numele de monah de Ioan şi, respectiv, Manase.
Astăzi printre lucrările de restaurare are urmează să fie efectuate şi să fie finalizate la sfârşitul anului 2009, se pot enumera lucrările pe interiorul edificiului stăreţiei, restaurarea seminarului de altădată al Mănăstirii, trapeza împreună cu biserica şi altele.
Dealtfel nu se poate spune că s-a muncit în tot acest timp de doi ani de când au demarat lucrările de reconstrucţie a Mănăstirii Curchi doar asupra unor edificii, care au fost date în exploatare, la sfârşitul cele dintâi etape a reconstrucţiei şi a altor nu. S-a muncit în toată această perioadă în ansamblu la Complexul Monastic Curchi. De aceea chiar şi la edificiile care urmează a fi finalizate în cea de a doua etapă, lucrările de restaurare au început.
Istoricul Mănăstirii Curchi de la începutul anilor 60 ai secolului trecut ca şi a multor alte mănăstiri din Moldova are o desfăşurare tristă, căci anume din această perioadă începe numărătoarea inversă a anilor în care nepăsarea omenească s-a descoperit în toată „plenitudinea” ei. În perioada de la anul 1959, până în a doua jumătate a anilor 90, Mănăstirea nu a avut un stăpân adevărat. La anul 1959, ea a fost înstrăinată forţat de Biserică şi în edificiile ei, precum şi în bisericile Complexului Monastic Curchi şi-a găsit adăpost indiferenţa.
Pe timpul când pe teritoriul Mănăstirii „Naşterea Maicii Domnului” din Curchi, s-a aflat spitalul psihiatric, cele 5 biserici ale complexului monahal, precum şi edificiile care au servit cândva bunei desfăşurări a unei vieţi mănăstireşti, au fost lăsate la voia întâmplării. Ruinată şi aproape distrusă arăta Mănăstirea la 27 august 1999, când conducerea ei a fost preluată de părintele Arhimandrit Siluan Şalaru, actualul stareţ al Mănăstirii Curchi şi Exarh al Mănăstirilor din Moldova. Mai mult decât atât, la acel moment, în biserica „Tuturor Sfinţilor”, din cimitirul mănăstirii, era amenajată o morgă, de pe timpul când aici se afla spitalul psihiatric, iar în interiorul bisericii încă mai erau cadavre umane.
Dorinţa fermă a obştii monahale, venită la acea vreme la Mănăstire a fost de a reînălţa Mănăstirea pentru a-i reda chipul de altădată şi pentru a o face ceea ce a fost ea altădată - una din cele mai bogate mănăstiri din punct de vedere material, arhitectural, organizatoric cât şi din cel al vieţii mănăstireşti, căci la momentul închiderii în anul 1958, numărul călugărilor la Mănăstirea Curchi, după cum se ştie din documentele timpului, depăşea cu mult cifra de 100.
Deşi astăzi la Mănăstirea Curchi, lucrările de reconstrucţie sunt în plină desfăşurare, din cauza delăsării, pe perioada de după închidere până la anul 1999, toate edificiile complexului, au avut de suferit. Renovarea lor, a necesitat şi mai necesită încă, o muncă enormă.
Până în prezent, s-a muncit foarte mult şi la infrastructura mănăstirii, distrusă de trecerea timpului. Astfel, la mănăstire, a ajuns apeductul, a fost aprinsă flacăra albastră şi astăzi edificiile Mănăstirii pot fi încălzite pentru păstrarea lucrărilor deja efectuate, ca spre exemplu pentru păstrarea picturilor efectuate. De asemenea, în ograda Mănăstirii şi în teritoriul adiacent a fost construit şi amenajat un parc dendrologic de orară frumuseţe. Lucrările s-au desfăşurat sub îndrumarea Academicianului Alexandru Ciubotaru, Directorul Grădinii Botanice din Chişinău. Astfel, în Mănăstire au fost sădiţi arbori şi arbuşti, unii de specii rare, care înfrumuseţează întreg Complexul Monastic. Astăzi Mănăstirea Curchi şi-a schimbat total aspectul faţă de acum doi ani şi jumătate şi asta se datorează şi frumuseţii excepţionale a Parcului dendrologic care a fost amenajat aici.
Astăzi Mănăstirea Curchi, nu este numai un loc în care muncesc zidarii ci şi un loc în care viaţa monahicească, se vrea trăită din plin. Şi acest lucru este cel mai important pentru că aceasta este menirea unei Mănăstiri – de a avea o viaţă spirituală plină şi astfel călugării să se poată ruga în pace nu numai pentru ei dar şi pentru toţi noi care ne ducem viaţa de zi cu zi în lumea largă.

La restaurarea Mănăstirii Curchi şi-au adus aportul o bună parte din cetăţenii Republicii Moldova. În cadrul tele şi radiomaratonului din anul 2006, în vederea reconstrucţiei Mănăstirii Curchi au fost acumulaţi circa 2 milioane de lei, dar lucrările de restaurare desfăşurate până acum, au depăşit cu mult această sumă, până la acest moment, deja fiind valorificaţi peste 80 de milioane de lei. La momentul actual, potrivit unor evaluări circa 80 la sută din totalul de lucrări preconizate în procesul de reconstrucţie a Mănăstirii Curchi, deja a fost efectuat. Dar, foarte mult lucru mai rămâne de făcut, şi vrem şi noi să împărtăşim aceeaşi speranţă atât a obştii monahale de aici cât şi a tuturor celor implicaţi în reconstrucţia acestui grandios Complex monastic că până la finele anului 2009 - începutul anului 2010, Mănăstirea Curchi va fi restaurată în totalitate şi astfel noi cu toţii ne vom bucura de o sărbătoare şi mai mare, aceea de revenire la normal a acestei Mănăstiri în interiorul căreia s-au format mari personalităţi ale neamului nostru şi care a avut o înrâurire semnificativă în istoria ţării noastre.