marți, 6 ianuarie 2009

Naşterea lui Hristos să vă fie de folos!

Adeseori noi tindem să confundăm Crăciunul cu o mare bucurie. Dar, de fapt, dacă ne gândim la rostul venirii în lume a Mântuitorului nostru Iisus Hristos, atunci motive de bucurie sunt puţine. Dumnezeu a promis lui Adam şi Evei în Rai că va trimite "la plinirea vremii" un Mântuitor. Şi iată vremea a sosit. A sosit momentul când lumea, atât de afundată în păcat, nu mai avea puterea de ieşi din mocirla în care se afla. A trebuit ca Dumnezeu să ia trup de om, pentru a-l scoate pe om din abisul în care a căzut şi a-l ridica, ca omul să se îndumnezeiască.

Pentru noi venirea în lume a lui Dumnezeu, este începutul Răstignirii Sale pentru păcatele noastre, iar Învierea este Biruinţa Lui asupra firii noastre pervertite. Aceasta este şi marea diferenţă care ne deosebeşte pe noi, ortodocşii, de alte "învăţături" care văd în Naşterea Domnului un eveniment primar şi în Învierea Lui un eveniment secundar.

Desigur, venirea în lume a Mântuitorului Iisus Hristos nu este altceva decât dovada supremă a iubirii lui Dumnezeu faţă de lume. Acest gând ne consolează şi ne face mai încrezăori în viaţă. Căci cine ne-a iubit în viaţa asta atât de mult încât să-şi pună propria viaţă pentru ca noi să trăim?

În faţa Bethleemului, a ieslei în care vine pe lume un Prunc divin, gândurile noastre trebuie să se îndrepte către cele mai frumoase fapte. Să clădim în sufletele noastre ieslea Bethleemului, să-l primim acolo pe Pruncul Iisus şi din inimile noastre să-I dăm căldura pe care înzadar au căutat-o Iosif cu Maria pe la casele oamenilor la uşa cărora au bătut şi nu au aflat adăpost. Împreună cu colindătorii să cântăm:

"E sărbătoare şi e cald

În casa ta acum

Dar nu uita 

Când eşti vois,

Creştine, să fii bun".

Crăciun Fericit! Naşterea lui Hristos să vă fie de folos!